Uleiul din semințe de struguri

În sezonul rece,organismul nostru suferă și în special pielea feței și a mâinilor care sunt cele mai expuse frigului. 

Vă recomand să folosiți uleiul din semințe de struguri atât intern cât și extern. Este indicat să fie folosit la prepararea salatelor,sosurilor,în diferite feluri de mâncare care nu necesită procesare termică.

Doza zilnică recomandată este de 25-45 g,adică 2-4 linguri.

Folosirea zilnică ajută la prevenirea:

•  Apariției bolilor vasculare (menține tinerețea și elasticitatea vaselor și împiedică apariția proceselor degenerative: varice, hemoroizi etc.);
• Ischemiei cardiace,hipertensiunii și tensiunii arteriale oscilante;
• Apariției tumorilor benigne (împiedică formarea chisturilor ovariene,fibroamelor uterine, adenoamelor și adenofibroamelor mamare);
• Îmbătrânirii,prelungește tinerețea biologică, previne și combate Alzheimerul, reumatismul degenerativ,problemele cardiace;
• Colesterolului,în urma studiilor efectuate s-a constatat că prin consumul zilnic a 43 g ulei valorile colesterolului se reduc cu 15,6% în numai 3 săptămâni;
• Diferite infecții și alergii prin blocarea enzimelor care produc histamine;

În urma studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia că semințele provenite din struguri roșii au un conținut mai ridicat de ulei.

Uleiul din semințe de struguri poate fi obținut prin două procedee tehnologice: prin presare sau prin extracție. În mod normal uleiul se obține prin extracția cu solvenți. Extractul obținut este supus separării pentru rezultarea uleiului care este apoi rafinat. Prin rafinare substanțele active se pierd și astfel se pierd și proprietățile lui curative. De aceea cel mai bun și indicat în tratamente curative este uleiul obținut prin presare la rece.

Uleiul din semințe de struguri este o sursă bogată de antioxidanți și acizi grași esențiali (are un conținut ridicat de acid linoleic). Acidul linoleic are efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular, circulator și imunitar.

Uleiul din semințe de struguri este de culoare gălbuie, galben brună sau galben verzuie cu gust plăcut asemănător uleiului din măsline.

Uleiul din semințe de struguri este utilizat extern (masaj)pentru tratarea diferitelor afecțiuni ale pielii precum:

•  Piele uscată și sensibilă la frig;
•  Piele cu tendință de îmbătrânire (acidul linoleic reduce pierderea de apă din epidermă și restabilește elasticitatea pielii);
• Ten uscat,menține pielea hidratată și împiedică formarea ridurilor.

O alta modalitate de a beneficia de proprietățile curative ale strugurilor o reprezintă vinoterapia. Aceasta a luat amploare în ultimii ani astfel mulți producători de vinuri și-au deschis saloane SPA în mijlocul zonelor viticole.

        Tratamentele cuprind: exfoliere corporala cu struguri (peeling),împachetări corporale cu pielițele de la struguri,masaj corporal cu ulei din semințe de struguri și cele mai spectaculoase sunt baile cu vin roșu. În cadrul băilor este folosit vinul roșu de Merlot si Muscat. Băile tonifică pielea, o catifelează ajutând la refacerea elasticității și o curăță în profunzime.

         Un alt tratament este termosauna,datorită căldurii porii se deschid și astfel substanțele din vin pătrund în profunzimea pielii. La final se aplică o cremă anticelulitică pe bază de struguri și alge,un masaj la final pentru reglarea sistemului circulator.

         Deocamdată la noi nu există astfel de centre dar ne putem bucura de toate aceste beneficii folosind uleiul din semințe de struguri și produsele cosmetice cu ulei din semințe de struguri,extract din struguri și vin.

Zahărul din vin

În ultima vreme tot mai multe persoane m-au întrebat dacă vinul are zahăr. Cine m-a întrebat își imagina că în timpul procesului de fabricație se adaugă zahăr ca la prăjituri, de aceea am găsit de cuviință să scriu câteva cuvinte despre zahărul existent în vin.

Zaharurile existente în vin provin din struguri, aceștia la recoltare au anumite cantități de zaharuri care depind de soiul de strugure și de momentul recoltării.

Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole a întocmit pentru fiecare zonă viticolă un Caiet de sarcini,unde sunt specificate normele care trebuie îndeplinite în procesul de producere și comercializare a vinului de calitate superioară  cu denumire de origine controlată cât și pentru cel cu indicație geografică.

În privința cantităților de zaharuri din strugurii folosiți pentru obținerea vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine controlată(D.O.C), în funcție de zona viticolă se specifică astfel:

-      Strugurii culeși la maturitate deplină din podgoriile Cotnari,Recaș trebuie să aibă  187g/l zaharuri, strugurii albi din podgoria Drăgășani să aibă 187g/l zaharuri iar strugurii roșii 204 g/l etc.

-        Strugurii culeși târziu din podgoria Cotnari să aibă 210 g/l zaharuri, la Recaș se cere ca strugurii albi să aibă 220 g/l iar cei roșii 213g/l, la fel și la Drăgășani;

-        Strugurii culeși la înnobilarea boabelor (au început de botritizare =apare putregaiul cenușiu care reduce cantitatea de apă și concentrează zaharurile în boabele de strugure) trebuie să aibă 240g/l zaharuri.

În privința strugurilor folosiți pentru obținerea vinurilor cu Indicație Geografică(I.G) legislația în vigoare precizează că trebuie să aibă la recoltare minim 136g/l zaharuri în majoritatea zonelor viticole.

Strugurii astfel recoltați sunt supuși etapelor procesului tehnologic de obținere a vinului: sunt desciorchinați , zdrobiți rezultând mustul care este supus fermentației alcoolice.

Din lanțul procesului tehnologic de fabricare a vinului,fermentația alcoolică reprezintă etapa de ”naștere” a vinului. Este etapa cea mai importantă când se stabilește tăria alcoolică și tipul de vin. Parametrii cei mai importanți sunt temperatura de fermentare și durata.

În funcție de cantitatea de zaharuri pe care o conțin vinurile, acestea sunt clasificate astfel:

-         Vinuri dulci, au o cantitate de minim 50g/l zaharuri;

-         Vinuri demidulci, conținutul variază între 12 și 50 g/l;

-         Vinuri demiseci, conținutul este între 4 și 12 g/l;

-         Vinuri seci, cu un conținut mai mic de 4 g/l.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”îndulcirea” este interzisă prin lege.

În cazul vinurilor cu indicație geografică legea este mai permisivă, acceptând în anii nefavorabili când cantitatea de zaharuri din struguri nu este suficientă,să se practice ”îndulcirea”. Dar iarăși nu vorbim de adaos de zahăr brut în vin. Îndulcirea constă în adăugarea de must de struguri sau must concentrat de struguri.

Așadar, vinul conține zahăr, dar sub formă de zaharoză și fructoză extrase din struguri, am putea spune că are un zahăr bun.

Acum există într-adevăr vinuri în care este permis adaosul de zahăr brut, dar aici vorbim de vinurile speciale precum vinul pelin, vermutul si bitterul. 

Feteasca Alba

Feteasca Alba este un soi de vin vechi romanesc, prezent in cultura noastra si bine adaptat conditiilor de clima din podgoriile tarii noastre (predominant in Moldova si Transilvania). Soiul de struguri este cultivat pe o suprafata de peste 25.000 de hectare. 

Denumirea populara este de Pasareasca alba sau Poama fetei. Strugurii sunt cilindro-conici, de marime mica, cu boabe sferice si mici. Au pielita subtire, de culoare galben-verzuie, pulpa zemoasa, cu gust placut caracteristic. 

Vinurile obtinute sunt racoroase, cu o tarie alcoolica ce variaza intre 11,5 – 12,0 grade, aciditate medie. Sunt vinuri seci sau demiseci. 

Feteasca Alba, vinificata in dulce sau demidulce, se gaseste la Cotnari, in anii favorabili. Continutul de zahar este de 80-220g/l si chiar de 240-250 g/l la supramaturare. Are o putere de acumulare a zaharurilor foarte mare, situandu-se printre primele soiuri din lume din acest punct de vedere.

Vinul de Feteasca Alba este un vin fin, rotund, catifelat, corpolent. Insoteste cu succes mesele lejere de vara, cu peste si fructe de mare, legume, carne alba si ciuperci. 

Maturat in butoi de stejar si invechit in sticla, capata o aroma-buchet asemanatoare fructelor uscate. Feteasca Alba are arome de flori de lamai, flori albe de camp, flori de tei, flori de soc si note fructate (mere, pere, mango, papaya). Gustul este persistent, elegant, catifelat, echilibrat, de peirsici albe, miere, citrice.

Daca pana acum, cand spuneam Feteasca Alba de Cotnari, ne gandeam la un vin dulce sau demidulce, in prezent Casa de Vinuri Cotnari (”copilul” firmei Cotnari) comercializeaza si vinul de Feteasca Alba vinificat in sec. Acesta se gaseste in doua game: Domenii si Colocviu.

Feteasca Alba din gama Domenii, este un vin DOC-CMD, cu 12,5% vol. alc., cu un continut de zahar de 2 g/l, un vin sec cu nas intens, floral, fructat (regasim arome de mere, pere, mango si papaya). Este un vin cu un postgust mediu si aciditate medie. Un vin care acompaniaza bine mancarea usoara de vara, pe baza de pui, peste sau fructe de mare.

Feteasca Alba din gama Colocviu este tot un vin DOC-CMD, cu 13,5% vol. alc, cu un continut de 1,96 g/l zahar, un vin sec, cu nas tonic, fresh. La acest vin gasim arome de pepene galben copt, coacaze rosii, iarba proaspat cosita. Este un vin cu aciditate ridicata. Se asociaza bine cu preparate din peste, pui, branzeturi fine, paste cu sos alb.

Feteasca Alba are legaturi milenare cu Feteasca Neagra cultivata de catre daci.

Riesling italian

Originea acestui soi de strugure este incerta, se pare ca este o clona a Rieslingului de Rhin (de origine germana de pe Valea Rhinului), deoarece ii este inferior calitativ. Rieslingul Italian provine din Italia de unde si numele de Riesling Italico sau Italian.

La noi in tara a patruns inaintea invaziei filoxerei. Este raspandit in aproape toate podgoriile din Romania si da productii relativ mari, de 10-12 t/hectar.

Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindrici, cu boabe dese pe ciorchine, pulpa este suculenta cu gust fin aromat, de culoare verde galbui. Aculumeaza zahar de la 170g/l pana la 220-240 g/l zahar.

Gama de vinuri data este larga: seci, demiseci si demidulci. Este folosit si ca materie prima in fabricarea spumantelor si distilatele invechite de vin.

Vinul de Rieslig Italian in functie de podgoria din care provine, are o paleta larga de arome pornind de la fan si praf, la flori albe, fructe zemoase, de la mineral la hidrocarburi. Predomina aroma de mere (albe si rosii), grapefruit, trandafiri, iarba verde.

Rieslingul Italian din podgoria Murfatlar are o culoare galbena-limonie, cu reflexe verzui, aroma de grapefruit sau piersici date in copt.

Odata cu invechirea si maturarea, vinul capata o aroma discreta si un buchet rafinat. Este un vin ce trebuie baut tanar, dar si dupa 3 ani este un vin placut. Intre 6 si 10 ani Rieslingul Italian isi pierde prospetimea iar savoarea ii este diminuata.

Sable Noble Alb de la podgoria Murfatlar este un cupaj realizat din: Sauvignon Blanc (30%), Chardonnay (30%), Pinot Gris (30%) si Riesling Italian (10%).

Este un vin sec, cu 14% vol. alc. si 2,6 g/l zahar, vin cu demunire de origine controlata (DOC) cules la maturitate deplina (CMD).

Culoarea vinului este expresiva, cu nuante verzi-aurii. Aromele de fructe exotice, pepene galben si piersica alba se combina intr-o simfonie de parfum cu notele intense, florale si de fan proaspat cosit. Gustativ, vinul este complex, proaspat, bine echilibrat si ofera o mineralitate si eleganta provenita din solurile calcaroase ale podgoriei Murfatlar.

Acest cupaj se face cu cei mai buni struguri Sauvignon Blanc, Ferma 15 “Plantatie tanara” parcelele: 71/6, 71/6/1, expozitie estica, plantate in 2003, Chardonnay, Ferma 8 parcelele: 1190, 1191/1, expozitie estica, plantate in 1997, Pinot Gris, Ferma 6 parcelele: 652, 657, 662, expozitie estica, plantate in 1996 si Riesling, Ferma 10 “La gheata” parcelele 1286/52, 1286/50, expozitie estica, plantate in 1992.

Anul 2012 a oferit la Murfatlar conditii ideale din punct de vedere climatic.Temperatura medie in luna iulie, luna esentiala pentru vin, a fost de 26.1⁰C, orele de insolatie efectiva au fost in total 2.120, iar precipitatiile in lunile de vegetatie de 507 mm. Ceea ce se traduce printr-o recolta excelenta si un vin pe masura.

Strugurii, selectionati din cele mai bune plantatii viticole au fost recoltati manual si vinificati separat intr-o combinatie de vase din inox si butoaie de stejar. Dupa o perioada de 90 de zile pe drojdia fina, cele patru componente au fost asamblate.

Temperatura de servire  este de 10°– 12° Celsius. 

Acest vin se poate asocia cu succes cu peste oceanic si fructe de mare, preparate din carne de pasare, carne de porc, mancaruri orientale (Thai) aromate si usor picante, branza proaspata de capra, salate si fructe.