Degustarea vinului în “blind”-pe nevăzute

Cu siguranță în ultima perioadă ați auzit vorbindu-se despre degustarea în ”blind” adică degustarea vinului pe nevăzute.

Aceasta se poate realiza în două moduri:

1.prin invelirea sticlelor în hartie astfel degustătorul nu va avea nici un fel de informație despre vinul respectiv. În degustare el se va folosi de toate simțurile pentru a obtine informații despre vinul din pahar.

2.prin legarea degustătorului la ochi,o metodă mult mai complicată deoarece în acest caz degustărului ii sunt limitate posibilitățile de degustare. În această degustare se folosește simțul gustativ,olfactiv și tactil.Simțul vizual în acest caz este anulat.

Degustarea vinurilor sau arta aprecierii vinurilor prin degustare este o analiza senzorială mult diferită de simplul act de a bea,ea implica reflecție, recunoaștere și apreciere. Pentru aceasta nu sunt suficiente numai cunoștințe temeinice despre vin, ci și un vocabular specific, suficient de cuprinzător pentru a exprima ceea ce simțim.

La degustarea vinului ne folosim de simțuri după cum urmează:

-          Văzul: dă informații asupra  stării de limpiditate, culorii vinului, este instinctivă și poate să influențeze aprecierile ulterioare. Culoarea la vinurile roșii dă indicații asupra tehnologiei de obținere, stare de oxidare, vârsta vinului.

-          Mirosul: vinul trebuie mirosit foarte bine, se depistează direct pe calea nazală și indirect retronazal.

-          Tactil: temperatura, consistența, vâscozitatea vinului, anumite gusturi sunt mai degrabă senzații tactile. Căldura alcoolului datorită liposolubilității, astringența se datorează taninului ce reacționează cu substanțele proteice la nivelul mucoaselor din salivă cu rol de lubrifiant bucal.

-          Gustul: papilele amplasate pe suprafața limbii.

-          Organul auditiv: se poate decela intensitatea pocniturii dopului sticlei la vinurile spumante, zgomotul produs la spumegarea vinului în pahar.

Degustarea  cunoscută și ca analiza senzorială a vinului este poate cea mai complexă analiză , la degustarea vinului sunt percepute toate cele patru gusturi elementare: dulce, sărat, acid și amar.

În cadrul degustării vinului trebuie să apreciem aspectul,culoarea,mirosul,gustul; în cazul vinurilor efervescente se apreciază și cantitatea de CO2 emisă.

-          Limpiditatea ( aspectul) condiție de bază a vinurilor finite evoluate. Aprecierea se realizează în lumină transparentă și reflectată. Termenii utilizați sunt: limpiditate cristalin, limpede cu luciu , foarte limpede, puțin limpede.

           La punerea în consum a vinurilor, acestea trebuie să dispună de o limpiditate perfectă, strălucirea și lipsa sedimentelor făcându-l mai atractiv; aceste calități anunță senzații olfactive și gustative plăcute.

          Se spune despre vin că este strălucitor atunci când nu are nici un depozit sau particule în suspensie, limpiditatea lui este perfectă și prezintă un luciu cristalin.

-         Culoarea trebuie să corespundă tipului, soiului, sortimentului și vârstei vinului.

         La vinurile albe spunem că au culoarea: galben- verzui, auriu, galben auriu, chihlimbariu.                      

        La vinurile roșii culoarea este roșie luminoasă, roșie albăstruie, roșie brună.

        Culoarea vinului este influențată de o multitudine de factori cum sunt: soiul, anul de recoltă, condițiile de sol, gradul de maturare al strugurilor, starea lor de sănătate, mărimea producției, tehnologia de vinificație, vârsta, condițiile de păstrare etc.

      Culorile pot fi mai intense sau mai palide.     

-          Emisia de CO₂ : la vinurile seci vădește o fermentație defectuoasă a vinului la cele dulci o refermentare.

-          Mirosul : se examineaza pentru a aprecia aroma, buchetul sau prezența unor mirosuri străine.

Aroma reprezintă un complex de diferite mirosuri unele provenind de la struguri si constituie aroma primara, altele de la fermentarea materiei prime si este aroma secundara. Este caracteristică vinurilor tinere. Se folosesc termenii de fruct, flori, de miere, muscat.

 Buchetul este un amestec de arome complexe caracteristic vinurilor maturizate în butoaie și învechite în sticle. Caracteristic vinurilor învechite. Termenii folositi sunt :fin, aspru, bine dezvoltat.

-          Gustul are o importanță deosebită la degustarea vinului, reprezintă indicele de baza  la aprecierea senzoriala a calității. Se evaluează intensitatea și calitatea gustului, armonia componentelor, catifelarea, tăria alcoolică, aciditatea, dulceața, astringența, extractivitatea. Pentru caracterizarea vinului se pot folosi adjectivele: armonios, fin, excelent, catifelat, tare, brut, trecut.

Degustarea vinului necesită talent sau exercițiu? Este o întrebare des întâlnită. Persoanele care vor să afle o pot face participând la o degustare în ”blind” .

Vinul și masa de Crăciun

În aceste zile toată lumea este preocupată de pregătirea preparatelor tradiționale pentru masa de Crăciun. Așa cum ii place românului de la masă nu trebuie să lipsească vinul, produsul care ne însoțește în călătoria noastră prin viață.

Masa de Crăciun este un prilej de bucurie , de aceea pentru a avea o masă reușită trebuie să existe o armonie între felurile de mâncare și vinurile servite.

În alegerea corectă a vinului trebuie să ținem cont de câteva reguli simple :

1.      Culoarea – preparatele din carne albă se asociază cu vinul alb, preparatele din carne roșie cu vinurile roșii

2.      Densitatea – preparatele fine se asociază cu vinuri fine, preparatele consistente cu vinuri puternice

3.      Aromele – trebuie să existe un acord între aromele mâncării și cele ale vinului.

La români masa tradițională de Crăciun este compusă din preparate pe baza de carne de porc ( lebăr, tobă, sarmale, friptura de porc ). Este o masă cu produse grase, sățioase de aceea sunt recomandate vinurile roșii, corpolente,cu arome intense de condiment.

O regulă importantă este să Nu începem masa cu băuturi alcoolice(țuica, vodka,etc) așa cum se obișnuiește, pentru că acestea inhibă sucurile digestive. Cafeaua nu se servește între felurile de mâncare.

Antreurile formate din șorici, lebăr,tobă, piftie se asociază cu vin alb, proaspăt și acid precum Sauvignon Blanc, Chardonnay.

Salata boeuf, salata de vinete, de curcan și de pui merg asociate foarte bine cu Feteasca Regală .

Preparatele precum caltaboși și sângerete merg servite cu un pahar de Negru de Drăgășani , Băbească Neagră sau Novac, vinuri realizate din soiuri autohtone.

Felul principal care de obicei este format din: sarmale, friptură de porc, cârnați tradiționali, trebuie asociat cu un vin roșu. În cazul în care preparatele nu sunt foarte iuți se asociază cu Merlot, Cabernet Sauvignon și Feteasca Neagră. Preparatele mai condimentate merg asociate cu Pinot Noir.

Românului îi place să încheie masa cu desert,la plăcintă și cozonac vom bea o Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, vinuri dulci și demidulci.

În cazul în care ne vom delecta cu tort, acesta se va asocia cu un vin spumant (brut/extrabrut)sau un vin petiant.

La sfârșitul mesei ne putem delecta cu o cafea sau o băutură alcoolică pentru că vor ajuta la digestie.